Iulie 2016 – Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool

Abuzul de alcool este a doua cauză de îmbolnăvire legată de stilul de viață în unele state membre OMS. Acesta reprezinta un factor de risc pentru mai mult de 60 de boli cronice şi 200 de entităţi psihopatologice precum: hepatopatia alcoolică, pancreatita cronică alcoolică, aproape toate celelalte boli digestive, unele tipuri de cancer, diabet, boli cardiovasculare, obezitate, tulburări alcoolice fetale, tulburări neuropsihiatrice.

În general, ţările cu nivel economic înalt înregistrează cele mai înalte rate ale consumului de alcool si cea mai crescută prevalenţă a episoadelor de consum excesiv. Bărbaţii din categorile socio-economice inferioare şi femeile din categoriile socio-economice înalte au nivele de risc mai înalte pentru pattern-urile de consum periculos şi/sau excesiv de alcool. Acesta este un factor de risc pentru comportamente antisociale grave (auto şi heteroagresivitate, omor, accidente).

OMS atenţionează asupra tendinţei de creştere a consumului de alcool la adolescenţii din 71% din regiunile sale. Consumul excesiv ocazional de alcool a crescut vizibil în rândul fetelor (31% în 2007, 35% în 2011). 6 din 10 adolescenţi au consumat ≥ 1 pahar de băutură alcoolică la vârsta de 13 ani (sau mai devreme) şi 12 % au avut primul episod de ebrietate la această vârstă. Consumul de alcool la petreceri este adesea însoţit de utilizarea de droguri recreaţionale, sporind riscurile consecinţelor negative în rândul tinerilor

Decesele care au legătură cu alcoolul reprezintă 25 % din totalul deceselor în rândul tinerilor din categoria de varsta 15-29 de ani reprezentând 1 din 4 decese în rândul populaţiei de sex masculin și 1 din 10 decese în rândul populației feminine.

În România 80% dintre adolescenţi (14-19 ani) au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, în scădere faţă de 2007 şi sub media tărilor ESPAD (87%); prevalenţa consumului de alcool din ultimele 12 luni fiind de 72%, în scădere faţă de 2007, media ESPAD fiind de 79%  50% dintre adolescenţi au început să consume alcool înainte de vârsta de 13 ani, în timp ce 60% dintre părinţi sunt convinşi că aceştia au început să consume/vor consuma alcool numai după împlinirea vârstei de 18 ani.

In perioada 2006-2010, s-a înregistrat o creştere cu 6% a ponderii consumului săptămânal de alcool în cazul băieţilor.

In rândul fetelor se observă o creștere cu 2,3% între 2006 și 2010, urmată de o scădere în 2014 (8,7%), valoarea fiind însă superioară celei din 2006 (8,4%).

Tendinţele şi caracteristicile consumului de alcool la adolescenţii români corespund pattern-urilor înregistrate la nivel european pentru aceleaşi grupe de vârstă. Deşi ponderea consumului de alcool şi a episoadelor de consum dăunător şi excesiv sunt în scădere şi inferioare mediilor europene, vârsta de debut a consumului a scăzut şi există o tendinţă de creştere a prezenţei populaţiei feminine în consumul de alcool. Alcoolul este accesibil adolescenţilor, iar consumul rămâne, în general, necunoscut părinţilor.

La nivel naţional în luna iulie 2016 se va deruleaza campania  Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool.

Tema campaniei din 2016 este:“Informarea populaţiei cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății fizice și psihice a copilului, adolescentului şi adultului”.

Scopul campaniei este prevenirea debutului timpuriu al consumului de alcool în rândul copiilor şi adolescenţilor şi promovarea unui comportament responsabil faţă de consumul de alcool.

Obiectivele specifice ale campaniei sunt:

  • Creşterea gradului de informare a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătăţii şi riscurile debutului timpuriu al consumului de alcool;
  • Creşterea gradului de responsabilizare a părinţilor cu privire la rolul familiei în formarea unui comportament responsabil faţă de consumul de alcool în rândul copiilor şi tinerilor.

Grupurile tinta ale campania sunt copiii, tinerii ,adolescenții si părinții

Mesajul principal al campaniei este: Consumul de alcool în rândul adolescenţilor are consecinţe grave asupra dezvoltării creierului şi este corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenţei, accidentelor si bolilor fatale. Nu există o cantitate “sigură” de alcool care poate fi consumată de către adolescenţi.

Lista materialelor suport ce urmează a fi folosite în această campanie AICI.

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Free Best Free WordPress Themes | Thanks to WordPress Themes Free, WordPress Themes and Themes Directory