În cadrul proiectului ROU-T-MOH ”Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România, cu finanțare de la Fondul Globat, Ministerul Sănătății a stabilit parteneriatul cu Asociația Română Anti – SIDA. cu scopul oferirii serviciilor de sprijin pentru populațiile vulnerabile, pe parcursul anului 2021.

Obiectul principal al parteneriatului îl consituie prestarea serviciilor sociale de intervenție în stradă pentru persoane adulte fără adăpost, persoane dependente de droguri, victime ale violenței în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.

În cadrul vizitei de monitorizare, din data de 28 iunie, au fost prezentate depozitele logistice ale ARAS,  în care sunt păstrate materiale sanitare și alte echipamente precum  seringi, teste HIV, HCV, HBV, măști chirurgicale etc și cele două ambulanțe achiziționate cu sprijinul Fondului Global în vederea deplasărilor în teren. 

Pentru o viziune de ansamblu, vizita s-a desfășurat și în teren alături de echipa ARAS formată dintr-un  asistent medical,  doi asistenți sociali, un student la medicină și un psiholog. 

Au fost oferite servicii sociale pentru un număr de 35 de beneficiari, persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.

Intervențiile în stradă presupun atât distribuirea de seringi, echipamente sterile de injectare, prezervative etc cât și sesiuni de testare și consiliere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

             În cadrul proiectului, ROU-T-MOH Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România, s-au făcut progrese importante și din punct de vedere legislativ, fiind aprobate și implementate o serie de acte normative.

  

 

  • Hotărârea Guvernului nr. 884/2020 privind aprobarea cuantumului indemnizației lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu;

 

  • Ordinul comun al Ministrului Sanatatii si Ministrului Muncii nr. 2087/1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei și a condițiilor de acordare a indemnizației lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu.

 

  • Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 590/2020 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România

 

  • Ordinul Ministrului Sănătății nr. 672/2021 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România

 

 

 

 

 

Pilotarea modelului de îngrijire în ambulatoriu

Acte normative implementate in cadrul proiectului

Colaborarea cu Asociatia Romana Anti-SIDA 

TITLUL PROIECTULUI

Ministerul Sănătății este promotorul principal al proiectului ROU-T-MOH ”Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” având ca parteneri Fundația Romania Angel Appeal și  Institutul Național de Sănătate Publică.

DURATA ȘI SURSA DE FINANȚARE

Proiectul a debutat în luna octombrie a anului 2018 pentru o perioadă de trei ani fiind finanțat de Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei.

SCOPUL

Întărirea capacității sistemului de sănătate din România, în special în ceea ce privește îngrijirile pentru tuberculoză, având următoarele obiective generale:

  1. Consolidarea capacității țării de a elabora și implementa strategii naționale, planuri de acțiune și programe naționale de sănătate, în special în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv tuberculoza;
  2. Protejarea și promovarea drepturilor omului, a eticii și a echității în accesarea serviciilor medicale de bază;
  3. Îmbunătățirea furnizării de servicii medicale, prin decizii clinice și manageriale bazate pe dovezi și prin infrastructură durabilă;
  4. Îmbunătățirea rezultatelor tratamentului la populația cea mai vulnerabilă, mai puțin deservită și la risc mare de îmbolnăvire;
  5. Consolidarea răspunsurilor, sistemelor și a angajamentului comunităților pentru controlul bolilor.

Proiectul va contribui la creșterea eficienței utilizării fondurilor publice pentru servicii de sănătate, prin remodelarea furnizării de servicii de îngrijire a TB și tranziția de la un model centrat pe spital, la unul bazat pe servicii ambulatorii și comunitare, centrate pe pacient. 

 

STADIUL IMPLEMENTĂRII

  1. A fost înființată Unitatea de Planificare și Implementare a Politicilor (UPIP) în cadrul Ministerului Sănătății;  
  2. Pilotarea unui mecanism nou de contractare a serviciilor, cu doua ONG-uri cu experiență în domeniu, care să ofere servicii de sprijin pentru populațiile cheie/vulnerabile;
  3. Experții naționali au efectuat cercetări, interviuri și vizite la nivelul instituțiilor implicate în achiziționarea de medicamente pentru tuberculoză și au elaborat raportul “Evaluarea critică a Sistemului Sanitar din România în contextul UE” cu scopul creșterii capacității Ministerului Sănătății și a Programului Național de a achiziționa bunuri;
  4. În temeiul Legii nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei, s-au făcut progrese importante, fiind aprobate și implementate o serie de acte normative;
  5. A fost pilotat noul model de îngrijire a pacienților cu tuberculoză cu scopul de a se crea tranziția către un model de îngrijire în ambulatoriu;
  6. Dezvoltarea unui model de servicii comunitare integrate;

Proiectul urmărește și îmbunătățirea rezultatelor tratamentului la populația cea mai vulnerabilă, cu cel mai mare risc de îmbolnăvire și de transmitere, prin crearea unui centru dedicat în București, a cărei locație este încă în dezbatere.

 

 

Întrucât unul dintre obiectivele proiectului ”ROU-T-MOH Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” este tranziția către îngrijirea în ambulatoriu, pe parcursul anului 2020 a fost pilotat  noul model de îngrijire a pacienților cu tuberculoză.

Obiectivele acestuia au fost scăderea, cu 65%, a ratei de spitalizare a pacienților cu TB BK negativă, de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” și tratarea, a cel puțin 65%, dintre pacienții cu TB BK negativă, din regiunea București, exclusiv în ambulatoriu.

Rezultatele obținute au fost îmbucurătoare întrucât rata de spitalizare a pacienților cu TB, de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” a scăzut, cu 44%, iar tratarea a 42,86% dintre pacienții cu TB, cu bacteriologie negativă, din regiunea București, s-a produs exclusiv în ambulatoriu.

1 din 5 pacienți, cu TB BK negativ, care au fost înregistrați în anul 2020, au început tratamentul în ambulatoriu;

Pacienții care au început tratamentul anti-TB în dispensare nu au necesitat spitalizare;

De la începutul proiectului, aproximativ 43% dintre pacienții cu TB cu frotiu negativ, înregistrați de dispensarele incluse în programul pilot, au fost tratați exclusiv în ambulatoriu.

În urma acestui proiect pilot s-au conturat și câteva recomandări în vederea îmbunătățirii tratării pacienților TB precum:

  • Efectuarea analizelor de sânge, la nivel de dispensar, pentru monitorizarea biologică a pacienților;
  • Instruirea unui număr mai mare de asistenți comunitari în scopul monitorizării, la domiciliu, a pacienților cu TB ce nu necesită spitalizare dar care, din varii motive, sunt în imposibilitatea deplasării la dispensar;
  • Instruirea unui număr mai mare de psihologi pentru asigurarea nevoilor pacienților cu TB;
  • Creșterea capacității dispensarului de a gestiona reacțiile adverse prin asigurarea de medicamente suport, cu scopul evitării întreruperii tratamentului sau spitalizarea.

 

 

 

 

 

 

 

           Pandemia COVID-19 a creat o urgență globală de sănătate publică care pune la încercare societățile, sistemele de sănătate și economiile naționale din întreaga lume. De la începutul pandemiei, cunoștințele despre dinamica transmisiei, prezentarea clinică, sechelele pe termen lung și factorii de risc pentru progresia bolii s-au îmbunătățit constant. S-au obținut dovezi privind eficacitatea strategiilor de tratament provenite din studiile clinice și au fost puse în aplicare măsuri preventive cum ar fi distanțarea fizică și campaniile de vaccinare. Cu toate acestea, există încă o nevoie urgentă pentru cercetarea standardizată, conectând mai multe țări și concentrându-se asupra diferitelor aspecte ale acestei pandemii. Colectarea datelor de înaltă calitate și a probelor biologice provenite de la cohorte mari multicentrice sunt necesare pentru a permite luarea rapidă și eficientă a deciziilor, cu o atenție deosebită asupra transferabilității informațiilor colectate.

          Proiectul ORCHESTRA este un proiect internațional de cercetare de trei ani ale cărui rezultate vizează combaterea pandemiei COVID-19. ORCHESTRA oferă o abordare inovatoare pentru a învăța din criza pandemiei SARS-CoV-2, pentru a obține recomandări de gestionare ulterioară a COVID-19 și pentru a pregăti comunitatea științifică pentru viitoarele valuri pandemice. Proiectul ORCHESTRA își propune să furnizeze dovezi științifice solide pentru prevenirea și tratamentul infecțiilor cauzate de SARS-CoV-2 evaluând aspectele epidemiologice, clinice, microbiologice și genotipice ale populațiilor, factorii de mediu și socio-economici. Proiectul se bazează pe cohorte de populație constituite la scară largă în Europa (Franța, Germania, Spania, Italia, Belgia, România, Țările de Jos, Luxemburg și Slovacia) și în afara Europei (India, Brazilia, Congo și Gabon).

          Scopul principal al ORCHESTRA este crearea unei noi cohorte paneuropene care să aplice protocoale omogene pentru colectarea datelor, partajarea datelor, eșantionarea și urmărirea, care poate să contribuie la progresul rapid al cunoștințelor privind controlul și gestionarea COVID-19. ORCHESTRA va include: indivizi negativi la SARS-CoV-2, pacienți cu infecții cu SARS-CoV-2, inclusiv persoanele fragile (copii, vârstnici, transplantați, oncologici, infectați cu HIV și cei cu boala Parkinson sau boală reumatologică), lucrători din domeniul sănătății (health care workers, HCW).

          COVID-19 poate duce la simptome prelungite, afectarea sănătații mentale chiar și la adulții tineri și copiii fără afecțiuni medicale cronice preexistente. Povara sechelelor pe termen lung ale COVID-19 și mecanismele de bază fiziopatologice rămân necunoscute. Rezultatele urmăririi unor cohorte mari de subiecți sunt necesare în special pentru a înțelege pe deplin caracteristicile și factorii de risc pentru consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2.

          Din punct de vedere al sănătății ocupaționale, acest studiu va permite investigarea factorilor determinanți ai infecției în rândul personalului medical în țări care au experimentat diverse niveluri de severitate a pandemiei COVID-19 și au implementat diferite abordări pentru prevenirea infecției în rândul HCW. Se vor urmări și alte aspecte încă neexplorate pe deplin: răspunsul imun după boală și vaccinare, inclusiv posibilitatea de infectare/reinfectare.

          Toate detaliile se pot consulta pe pagina oficială a proiectului: https://orchestra-cohort.eu/

          În cadrul proiectului ORCHESTRA, INSP-CNMRMC participă la pachetul de lucru 5 (WP5) care își propune:

  •           să investigheze incidența infecției cu SARS-CoV-2 la HCW vaccinați și nevaccinați.
  •        să evalueze efectele pe termen lung ale COVID-19 inclusiv efectele psihologice
  •         să evalueze impactul psiho-emoțional al pandemiei COVID-19 asupra HCW
  •           să definească durata imunității indusă de infecția naturală și vaccinare și riscul de reinfectare
  •         să elaboreze recomandări privind strategiile de prevenire a infecției în rândul HCW